Firmele nu vor mai putea fi scoase din licitații doar pentru că sunt investigate penal
Curtea Constituțională a României a decis, pe data de 4 februarie 2026, că excluderea unui operator economic dintr-o procedură de achiziție publică exclusiv pe baza unei anchete penale, fără o condamnare definitivă, este neconstituțională. Această hotărâre reafirmă importanța prezumției de nevinovăție și a drepturilor fundamentale garantate de Constituție. Judecătorii au adoptat unanimitatea în această chestiune, subliniind că măsurile legale existente încalcă aceste principii esențiale.
Decizia CCR și implicațiile acesteia
Decizia vizează articolul 81 alineatul (4) din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și servicii, care permitea eliminarea automată a unei firme din procedura de atribuire a contractelor pe baza existenței unei investigații penale. Curtea a declarat că o asemenea abordare transformă suspiciunea în vinovăție, fără a aștepta o sentință definitivă din partea instanțelor. Acest lucru contravine principiului echității în drepturi, deoarece companiile în situații similare nu sunt tratate uniform, ceea ce afectează corectitudinea întregului proces de achiziții publice.
Autoritatea contractantă nu poate înlocui instanța
Curtea a subliniat că acest text de lege dădea autorității contractante o putere excesivă de a judeca în locul instanței, permitându-i să concluzioneze anticipat că un operator a comis o abatere gravă. A exclus firmele fără o analiză detaliată a cazului și fără a lua în considerare specificitatea situației, gravitatea faptelor sau posibilitatea remedierii. Astfel, Curtea a considerat că această măsură este disproporționată și fără fundament obiectiv.
O decizie în concordanță cu legislația europeană
Decizia este deosebit de semnificativă, deoarece reiterează o hotărâre similară din 2018, prin care prevederile legale ce permiteau excluderea firmelor pe nedrept au fost declarate neconstituționale. Judecătorii au indicat că aceleași argumente aplicabile în cazul contractelor de concesiune se aplică și în cazul legislației achizițiilor publice. De asemenea, Curtea a arătat că legislația românească depășea cadrul permis de Directiva 2014/23/UE, care prevede că excluderea obligatorie se poate face doar în cazul unor condamnări definitive.
Concluzie
Astfel, de la această decizie, va fi necesar un examen mai atent al situației fiecărui operator economic vizat de o anchetă penală, asigurându-se că principiile fundamentale ale dreptului sunt respectate. Prezumția de nevinovăție trebuie protejată, iar procedurile de achiziție publică trebuie să rămână corecte și echitabile pentru toți participanții.
