Înalta Curte de Casație și Justiție amenință Guvernul cu un proces
Pe data de 27 martie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis să transmită o plângere prealabilă Guvernului României, acuzându-l de refuzul de a aloca fondurile necesare pentru plata salariilor restante ale judecătorilor. Aceasta sumă, estimată la aproximativ 1,8 miliarde de lei, a fost redirecționată de către reprezentanții coaliției guvernamentale pentru alte cheltuieli, precum ajutoarele sociale pentru pensionari și persoanele vulnerabile, în conformitate cu un amendament propus de PSD.
Refuzul Guvernului, considerat o încălcare a legii
În plângerea sa, ÎCCJ subliniază faptul că refuzul Guvernului și al Ministerului Finanțelor de a asigura aceste fonduri constituie o încălcare a normelor legale existente. Instanța precedentă este clară în solicitarea sa, cerând Guvernului să aloce fondurile indispensabile pentru onorarea datoriilor salariale acumulate, prevăzute în titluri executorii scadente în anul 2026.
Posibile consecințe legale
ÎCCJ a avertizat că, dacă cererea sa nu va fi soluționată, va fi nevoită să se adreseze instanței de contencios administrativ, ceea ce ar implica nu doar răspunderea autorităților publice, dar și eventuale despăgubiri pentru persoanele implicate. Conducerea instanței cere astfel Guvernului să reconsidere decizia de a reduce bugetul alocat, subliniind importanța respectării drepturilor salariale ale magistraților.
Contextul deciziei Guvernului
Coaliția de guvernare a hotărât, în timpul discutării Legii Bugetului pentru 2026, să redirecționeze resursele de la ÎCCJ, alocând 1,1 miliarde de lei pentru ajutoarele sociale și 770 de milioane de lei autorităților locale. Această decizie a generat controverse și critici din partea ÎCCJ, care consideră că astfel este afectată în mod direct funcționarea justiției în România.
Starea de tensiune între autorități
Cazul actual ilustrează un conflict semnificativ între instituțiile statului, ÎCCJ având un rol esențial în menținerea independenței judiciare. Acest tip de divergențe subliniază provocările cu care se confruntă sistemul judiciar, în special în contextul alegerilor din 2024, în care stabilitatea financiară a instanțelor devine o chestiune crucială pentru funcționarea justiției în România.
