Un aviz favorabil și unul negativ de la CSM pentru propunerile de procurori-șefi adjuncți ai DNA
În cadrul unui proces de selecție recent desfășurat, Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a finalizat audierea propunerilor formulate de ministrul Justiției, Radu Marinescu, pentru conducerea marilor parchete. În urma interviurilor, procurorul Marius-Ionel Ștefan a primit un aviz favorabil pentru funcția de procuror-șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în timp ce propunerea Marinelei Mincă a primit un aviz negativ.
Detaliile audierii și avizelor
În ziua de 17 martie 2026, în cadrul CSM, s-au desfășurat interviurile pentru funcțiile de procuror-șef adjunct al DNA. Marius-Ionel Ștefan a reușit să obțină cinci voturi favorabile din cele șase exprimate, confirmându-se astfel disponibilitatea sa pentru acest rol. Contrar acestuia, Marinela Mincă a obținut cinci voturi negative, indicând o neîncadrează favorabilă în cadrul acestei selecții.
Proiectele nefinalizate
Cumulativ, CSM a reluat votul pentru alte două propuneri, acelea ale lui Alex Florența și Marius Voineag, însă fără a se ajunge la o decizie clarificatoare. Aceasta se va relua în ședințele următoare, iar în cazul în care nu se ajunge la un consens, ministrul Justiției își va putea înainta propunerile către Președinte fără avizul CSM.
Propunerile și avizele anterioare
Până în prezent, aviz favorabil a fost obținut de Viorel Cerbu pentru funcția de procuror-șef al DNA, Codrin Horațiu Miron pentru funcția de procuror-șef al DIICOT și Marius-Ionel Ștefan. Propunerea pentru funcția de procuror general, Cristina Chiriac, dar și cele pentru alte funcții de adjuncti au fost respinse de către CSM.
Declarațiile ministrului Justiției
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a subliniat că mecanismul legal ce reglementează aceste propuneri necesită o avizare consultativă din partea CSM, însă decizia finală aparține președintelui României. El a subliniat că nu există o incompatibilitate legală care să îl împiedice să voteze în acest context.
Concluzii
Situația actuală din cadrul CSM în legătură cu avizul pentru numirea procurorilor-șefi adjuncți reflectă complexitatea procesului de selecție în justiția română, unde fiecare vot și aviz au o contribuție semnificativă la conturarea cadrului legal și administrativ al instituțiilor de justiție. Urmărirea desfășurării acestor proceduri va fi crucială pentru a înțelege dinamica puterii din sistemul judiciar românesc.
